PROMOTIE

Promotie valabila in farmaciile SENSIBLU pana la 30 Octombrie 2012

heder


Conceptul GynieL

1 Descriere si continut

GynieL este un probiotic (link 1.8 - Probiotice) continand Lactobacili Rhamnosus – tulpina aflata in mod fiziologic in mediul vaginal sanatos, raspunzatoare de buna functionare a acestuia. Forma de prezentare este de capsule vegetale, cu administrare vaginala pentru refacerea echilibrului microclimatului vaginal (link 1.9 – Flora vaginala) afectat intr-o serie de situatii detaliate la capitolul indicatii (link 1.2 - Indicatii). 
GynieL creste eficienta tratamentelor vulvovaginale specifice (vaginoza, vulvovaginite, candidoze, infectii urinare, etc) si inlatura simptomatologia vaginala neplacuta, ducand totodata si la scaderea episoadelor de recurenta in cazul candidozelor sau infectiilor urinare.

Compozitie:
  • L. Rhamnosus minim 109 / capsula
  • Concentratia minim garantata la temperatura camerei

  • Caracteristici:
  • Administrare vaginala
  • Capsule vegetale
  • 2 Indicatii

    Indicatiile principale se adreseaza sferei ginecologice):

    • Adjuvant in tratamentul : vaginozei bacteriene, vulvovaginitelor, infectiilor urinare, candidozelor.
    • Reface si mentine echilibrul florei vaginale in situatii ca: antibioterapie, corticoizi, imunosupresoare, anticonceptionale, spermicide, diabet, prevenirea recidivelor, igiena intima excesiva, variatii hormonale (menopauza, ciclu menstrual, sarcina).
    • Elimina simptomatologia vaginala neplacuta: prurit vulvovaginal, secretii vaginale patologice, inflamatii locale, arsuri si iritatii vulvovaginale, miros vaginal neplacut, disconfort local, dispareunie, disurie.

    Indicatii secundare (digestive) pentru simptome gen crampe abdominale, balonari, scaune prea dese sau prea rare. Dintre cauzele posibile ale dezechilibrului florei intestinale: tratamente cu antibiotice, alimentatie insuficienta sau improprie, stress, dezechilibre hormonale. Echilibrul florei intestinale trebuie restaurat pentru ca este un factor important in imbunatatirea tranzitului intestinal (scaune normale, lipsa crampe abdominale, balonari). Administrat oral, GynieL, prin continutul de Lactobacillus Rhamnosus, contribuie la refacerea si mentinerea echilibrului florei intestinale prin efectul de competitie si efectul de bariera.

     Se identifica astfel numeroase situatii patologice din sfera digestiva, si numai, in care cercetarile privind folosirea probioticelor sunt indreptate la ora actuala:
    • Diaree
    • Sd. Colon iritabil
    • Colita ulcerativa
    • Boala Crohn
    • Infectii cu helicobacter pylori
    • Carii dentare si boala periodontala
    • Infectii cutanate si alergii
    • Reducerea recurentei cancerului vezicii urinare
    • Reducerea duratei infectiilor cu clostridium difficile
    • Encefalopatia hepatica
    • Enterocolita necrozanta
    • Tratamentul constipatiei
    • Previne infectiile sistemice
    • Previne infectiile postoperatorii
    • Cresterea imunitatii

    inchide


    GynieL | Conceptul probiotic

    3 Mecanism de actiune

    • Actiune multifactoriala: productia de acid lactic, bacteriocine, peroxid de hidrogen, citokine, biosurfactanti (1,32).
    • Modularea raspunsului imun: in vaginoza bacteriana de exemplu, nivelul de IL-1 si IL-8 este crescut, comparativ cu mediul sanatos dominat de lactobacili (23).
    • Lactobacilii produc biosurfactanti si proteine ce se leaga de colagen, inhiba aderarea patogenilor, provocand dislocarea lor (24,25).
    • Comunicare “cell to cell” implica productia de mucus ce actioneaza ca o bariera impotriva patogenilor (26), sau semnalizarea productiei de citokine anti-inflamatoare (27,28).
    • Excluderea patogenilor pentru epiteliul vaginal prin competitie pentru receptori si capacitate de adeziune (prin diferite mecanisme: electrostatice, hidrofobice, capsulare si fimbrii) (32).
    • Impiedica dezvoltarea bacteriilor subdominante si colonizarea epiteliului vaginal.
    • Competitia pentru hrana, competitia pentru sursele de sustinere, producerea de substante antibiotice ce previn bacteriile patogene sa prolifereze si acid lactic si perozid de hidrogen – ce creeaza un mediu acid ce neutralizeaza sau inhiba activitatea patogenilor (30).
    • Microflora intestinala este interconectata cu cea vaginala astfel ca femeile pot suferi mai mult dorita anatomiei locale (30).
    • Mentinerea unei balante bacteriene intestinale previne infectiile tractului digestiv si inhiba dezvoltarea bacteriilor patogene si fungice in intestin si astfel trecerea lor in vagin sau vezica urinara (30).
    • European Journal of Oral Science arata ca Rhamnosus poate suprima cresterea multor patogeni inclusiv a streptocilor (30).

    4 Mod de administrare

    In cazul indicatiilor vaginale:

    • 1 capsula vaginal dimineaţia si seara, 7 zile.

    In funcţiie de intensitatea simptomatologiei si afecţiunea adresata, medicul poate opta pentru unul din variantele:

    • 1 capsula pe zi (vaginal), 15 zile.
    • 1 capsula oral (dimineaţia) si una vaginal (seara), 7 zile.

    In cazul indicatiilor digestive:

    • Administrati 1-3 capsule zilnic in cazul problemelor de frecventa anormala a scaunelor, balonari, crampe abdominale.

    Administrati 3 capsule zilnic in timpul tratamentului cu antibiotice si continuati administrarea inca o saptamana dupa incetarea acestuia.

    Sarcina si alaptare.

    • Studii pe animale nu au fost raportate. Nu exista date controlate in sarcina umana. Lactobacilus Rhamanosus trebuie administrat in sarcina cand se identifica un motiv bine stabilit. FDA nu a incadrat formal L. Rhamnosus intr-o categorie de risc privind folosirea in sarcina.
    • Totusi exista studii care au investigat rolul (favorabil) al L. Rhamnosus in tratamentul vaginozei bacteriene din sarcina (si implicit prevenirea nasterii premature si a complicatiilor legate de aceasta) respectiv a preventiei si reducerii dermatitei atopice la nou-nascut.

    5 Lactobacilus Rhamnosus in literatura medicala

     Extrase din literatura medicala:
    • 1 miliard de femei pe an sufera infectii de tract urinar sau vaginale (1).
    • Incidenta in crestere a candidozei si a vaginozei bacteriene (2).
    • Infectiile urogenitale afecteaza semnificativ calitatea vietii femeilor (2).
    • Vaginoza bacteriana creste riscul de nastere prematura (3).
    • Efectele secundare ale antibioticelor si antifungicelor variaza de la diaree, depresie, dureri de cap, insuficienta renala si suprainfectii (2).
    • Scaderea eficientei terapiilor clasice datorita rezistentei microbiene (5,6).
    • In sarcina, antibioticele pot sau nu pot preveni nasterea prematura odata ce vaginoza bacteriana a fost vindecata (7,8).
    • Flora intestinala si cea urogenitala sunt legate, astfel ca flora intestinala influenteaza pe cea vaginala respectiv a vezicii urinare (2).
    • (Un studiu longitudinal din Marea Britanie) In timpul ciclului menstrual, in orice moment, microflora vaginala poate fi anormala (9).
    • Tratamentul antimicrobial pentru vaginoza bacteriana este suboptim, cu rata de vindecare scazuta (60%) la o luna dupa tratament, astfel ca apare dezvoltarea subiacenta a bacteriilor patogene in vagin (10,11,12).
    • Dupa menopauza, doar 25-30% din femei au inca lactobacili prezenti (13,14,15,16).
    • Exista studii de nivel I privind eficienta L. Rhmanosus in infectiile vaginale (4).
    • In timpul ciclului menstrual, doar 22% din femei mentin o flora dominata de lactobacili (17).
    • L. Rhamnosus administrat oral modifica flora vaginala (18,19,20). 
    • L. Rhamnosus a aratat reduceri in recurentele ITU (21).
    • S-a dovedit in vitro capacitatea lactobacililor de a inlocui alte organisme (22).
    • Conform studiilor, doza zilnica necesara pentru mentinerea unei flore vaginale normale este de 108 (23).
    • Administrarea medicamentelor de tip Metronidazol (vaginoza bacteriana) sau Fluconazol (Candida) nu reusesc in multe cazuri sa rezolve infectiile si duc la recurente (30).
    • Terapia constand in Metronidazol are eficienta moderata impotriva G. Vaginalis si Mobiluncus spp.; este ineficient impotriva Mycoplasma hominis, dar metabolitii sai sunt foarte activi impotriva anaerobilor in general si a Bacteroides spp. (34).
    • Din nefericire, metronidazolul nu este bine tolerat datorita efectelor secundare, inclusiv tulburari gastrointestinale, intoleranta la alcool, gust metalic si, mai rar, reactii neurologice si/sau hematologice (34).
    • Terapia antibiotica standard pentru vaginoza bacteriana cu metronidazol este ineficienta, astfel ca se ajunge la recurente in procent de 50 % la 3-6 luni de la terminarea tratamentului, cu o incidenta crescuta a proliferarii bacteriene patogene dupa tratament (34,54).
    • Pierderea lactobacililor vaginali pare a fi factorul major in cascada de schimbari ce duce la vaginoza bacteriana, iar recaderile sunt asociate cu esecul de a stabili o flora vaginala sanatoasa, dominata de lactobacili (34).
    • Cercetarile in cazurile de IVF (fertilizare in vitro) arata o legatura intre vaginoza bacteriana si dublarea riscului de avort in primul trimestru de sarcina (30).
    • Dr. G. Reid (unul din cei mai activi cercetatori in domeniul probioticelor):”...tulpinile de lactobacili sunt capabile sa repopuleze vaginul dupa administrare vaginala, inlocuind si eliminand patogenii, inclusiv Gardnerella vaginalis (ce provoaca Tricomoniaza) si E. Coli (infectiile urinare), echilibrand sistemul imun, astfel prevenind mecanismul de declansare a nasterii premature. Exista dovezi stiintifice ce arata necesitatea folosirii probioticelor in sarcina” (30).
    • Rhamnosus constituie un component natural al intestinului si microflorei vaginale (30).
    • Rhamnosus este una din tulpinile cele mai studiate din lumea probioticelor avand un efect pozitiv asupra sanatatii (30).
    • Rhamnosus poate reduce infectiile fungice vaginale si urinare (30).
    • S-a descoperit recent o legatura intre deficienta de lactobacili din vagin si bolile cu transmitere sexuala, inclusiv SIDA si vaginoza bacteriana (30).
    • Efectele adverse ale probioticelor sunt usoare si includ flatulenta si discret discomfort abdominal; septicemia sau alte efecte adverse severe pot apare rar, si au fost raportate doar in cazuri de boala severa si gazde imunocompromise sau copii cu sindrom de intestin scurt (31).
    • Datorita esecului antibioticelor de a schimba receptivitatea gazdei la recurentele patogene si impactului negativ asupra calitatii vietii, devine imperativ sa se gaseasca alternative terapeutice (probiotice) (32).
    • Studii de calitate sunt in desfasurare pentru stabilirea eficientei lactobacililor in tratamentul vulvovaginitelor provocate de Candida (33).
    • Studiu recent desfasurat in Melbourne, Australia, a descoperit ca 40 % din femeile cu istoric de vulvovagintie au recurs la tarepia bazata pe aplicarea de lactobacili pentru prevenirea sau tratamentul vulvovaginitelor post-antibiotic (33,34).
    • Vaginoza bacteriana este o conditie caracterizata prin alterarea ecologiei vaginale in care flora normala, dominata de lactobacili este inlcuita de catre o flora bacteriana mixta ce include Gardnerella vaginalis, Mobiluncus spp., Mycoplasma hominis, Bacteroides spp. si alti anaerobi (34).
    • Pruritul si inflamatia sunt de obicei absente si majoritatea pacientilor nu prezinta simptome (34).
    • Femeile cu vaginoza bacteriana prezinta risc crescut de boala inflamatorie pelvina, infectii postoperatorii dupa histerectomii si citologie cervicala anormala, respectiv nastere prematura, endometrita, infertilitate, ruptura prematura de membrane, greutate mica la nastere, boli cu transmitere sexuala (34).
    • Administrarea vaginala s-a dovedit eficienta si sigure in reducerea si/sau tratamentul infectiilor urogenitale (34).
    • Lactobacilii sunt tulpini gram pozitive, catalazo-negative nesporulati ce domina flora vaginala (34).
    • Glicogenul liber (continut un straturile mijlociu si superficial) este fermentat de catre Lactobacili care produc acid lactic si peroxid de hidrogen (34).
    • Prezenta si dominarea Lactobacililor in vagin este asociata cu un risc redus de vaginoza bacteriana si infectii urinare (34).
    • Femeile cu Lactobacili ce produc peroxid de hidrogen au 4 % rata de prevalenta a vaginozei bacteriene, comparativ cu 32 % la femeile cu tulpini non-producatoare de peroxid de hidrogen si 56 % la cele fara Lactobacili (34).
    • Desi agentii antimicrobieni sunt eficienti in vindecarea clinica a infectiilor bacteriene, rezistenta patogenilor urogenitali este in crestere (34).
    • Medicatia clasica prezinta efecte secundare locale notabile: distrugerea florei protective vaginale si astfel cresc riscul de recurenta (34).
    • Antibioticele pot cauza reactii adverse generale gen: palpitatii, flush, greata, voma, diarrea, dureri abdominale, alergii, dureri de cap si ameteli (34).
    • Lactobacilii vaginali au capacitatea de a inhiba atasarea uropatogenului S. Aureus si Streptococului de grup B de epiteliul vaginal, ceea ce demonstreaza potentialul probiotic in prevenirea si tratamentul infectiilor urogenitale la femei (35).
    • Rezultatele unor trialuri clinice sustin eficienta lactobacililor, in special a L. Acidophilus, L. Rhamnosus GR-1 si L. Fermentum RC-14, administrati fie oral sau intravaginal in colonizarea vaginului si/sau prevenind colonizarea si infectia vaginului de catre C. Albicans (36).
    • Exista studii care au administrat in sarcina si dupa nastere L. Rhamnosus pentru a investiga rolul acestuia de a scadea incidenta eczemelor atopice la nou-nascuti, rezultatele fiind favorabile (37).
    • Prezenta lactobacililor ce produc un nivel crescut de peroxid de hidrogen in vaginul femeilor gravide a fost asociata cu o reducere a riscului de vaginoza bacteriana la 20 saptamani de gestatie, corioamniotita si nastere prematura (38).
    • Peroxidul de hidrogen este capabil sa reduca incidenta infectiilor ascendente ale uterului si producerea ulterioara de molecule proinflamatorii care au rol importanta in patogenia corioamniotitei si a nasterii premature (38).
    • Probioticele in sarcina au un grad excelent de siguranta (39).
    • In studii pe animale, tulpinile de Rhamnosus GR-1 si L. Reuteri RC-14 s-au dovedit sigure in timpul sarcinii pentru sporirea sanatatii materne si a nou-nascutilor (40).
    • Acesti lactobacili pot avea un rol si in prevenirea colonizarii vaginale cu streptococi grup B, organisme care pot cauza serioase probleme si chiar moartea nou-nascutilor.Anumiti lactobacili pot sa inhibe cresterea si adeziunea streptococilor in vitro, dar nu s-a efectuat inca testarea in vivo (41,42).
    • Studiile folosind L. Rhamnosus in dermatita atopica (ce afecteaza 15 % din noi-nascuti) poate fi preveni cu 50% din cazuri daca mamele folosesc probiotice in sarcina si nou-nascutii la ingereaza in primele 6 luni de viata (43,44).
    • Intr-un studiu prospectiv privind lactobacilii si nasterea prematura pe un lot de 1958 femei cu sarcina unica, 95 % din 1616 femei ce au nascut > 37 saptamani, 90 % din 224 femei ce au nascut intre 33 si 36 femei, si numai 80 % din 224 femei ce au nascut la 33 saptamani au avut lactobacili prezenti (45).
    • VB dupa 26 saptamani este asociata cu un risc relativ de nastere prematura de 1,4 pana la 1,9, in timp ce inainte de 16 saptamani riscul relativ este 5 pana la 7,5 (46).
    • Corioamniotita este cauza principala de moarte fetala si neonatala, desi studiile ce arata contributia la aceste rezultate sunt complicate datorita asocierii cu nasterea prematura (38).
    • Corioamniotita este asociata cu un risc scazut de insuficienta respiratorie dar cu un risc crescut de afectare a plamanilor (38).
    • Corioamniotita contribuie de asemenea la restrictia de crestere intratuterina si involutie timica si poate fi un factor de risc pentru paralizia cerebrala (38).
    • Lactobacilii producatori de peroxid de hidrogen izolati in momentul nasterii premature au fost negativ asociati cu infectia lichidului amniotic, desi productia de peroxid de hidrogen nu a masurata cantitativ (38).
    • Riscul de recurenta asociat cu VB este de 80 % la 9 luni (47).
    • Rhamnosus stimuleaza imunoglobulina A (48).
    • Bacteriocinele sunt substante proteice ce au activitate antibacteriana impotriva patogenilor vaginali ca: Enterococ, Neisseria gonorrhoeae.Efect fungistatic asupra Candida albicans (49).
    • Din 22 de tulpini de Lactobacili studiate de Aroutcheva et al. , 77,3 % au dovedit activitate antimicrobiana impotriva G. Vaginalis. Din acestea, L. Rhamnosus produce o bacteriocina numita Lactocin 160 ce inhiba cresterea G. Vaginalis (49).
    • In prezent se desfasoara studii de faza III ce investigheaza rolul L. Rhamnosus GR-1 si L. Reuteri RC-14 in preventia nasterii premature datorita VB si a morbiditatii neonatale (50). 
    • Exista trialuri clinice care demonstreaza eficacitatea comparabila cu cea a medicatiei specifice in preventia infectiilor urinare cronice sau recurente (51,52).
    • VB se trateaza cu antibiotice gen metronidazol si clindamicina; totusi exista o rata mare de recurenta;metronidazolul este chiar considerat cancerogenic fiind interzis in EU pentru folosirea la animale fiind demonstrat cancerogenic (55,56,57)
    • VB este de doua ori mai comuna decat afta si este estimat ca 1 din 3 femei va suferi de aceasta afectiune la un moment dat (58,59).
    • Unele studii arata modificarea florei vaginale si scaderea numarului de tulpini si coliformi in Candidoze de catre L. Rhamnosus (53).

    inchide


    GynieL | Conceptul probiotic
    Candida - Blog articole si informatii in domeniu

     

    » » Inapoi

    Contact Info
    Hyllan Pharma Company
    Office Address Phoenicia Business Center, str Turturelelor 11, 2nd floor, sector 3,
    Bucharest, ROMANIA.
    Tel: +40 (21) 425.55.66



    Web: www.hyllan.ro
    E-mail: office@hyllan.eu

    facebook  

    Info


    gyniel

    gyniel

    Lactobacilus Rhamnosus si Lactobacilus reuteri versus Candidoza genitala