PROMOTIE

Promotie valabila in farmaciile SENSIBLU pana la 30 Octombrie 2012

heder


Conceptul probiotic

1.Ce sunt probioticele

La inceputul sec XX Elie Metchnikoff (laureat al premiului Nobel) a observat ca taranii bulgari au media de viata ridicata datorita consumului ridicat de produse lactate fermentate de tipul iaurtului.
Expertii au dezbatut problema definirii probioticelor. O definitie larg raspandita, elaborata de Organizatia Mondiala a Sanatatii si Organizatia Agriculturii a Natiunilor Unite este aceea ca probioticele sunt

„ microorganisme vii, care, administrate in cantitati adecvate confera un beneficiu sanatatii gazdei ”


Probioticele nu sint acelasi lucru cu prebioticele = ingrediente nedigestibile ce stimuleaza selectiv cresterea si/sau activitatea microorganismelor benefice aflate deja in intestinul oamenilor. Cand probioticul si prebioticul sunt mixate impreuna, ele formeaza un sinbiotic.

2.Mecanism de actiune

  • blocheaza prin efect de competitie dezvoltarea tulpinilor patogene de tip Clostridium difficile.
  • blocheaza aderarea E. Colli la peretele intestinal lucru esential in stoparea eliberarii de toxine si exercitarea patogenitatii acestor tulpini
  • produc substante antimicrobiene care inhiba dezvoltarea unor specii de agenti patogeni intestinali cum ar fi: Salmonella, Shigella, Escherichia Coli, etc.
  • moduleaza raspunsul imun fata de unele virusuri (in special rotavirusuri) si de alte tipuri de agenti patogeni intestinali – prin modularea raspunsului imun de tip Th 1 si prin diminuarea reactiei de tip antiinflamator provocate de citokine IL 8 si TNF alfa reducand inflamatia locala intestinala provocata de diversi agenti patogeni.
  • stimuleaza imunitatea naturala a organismului prin recunoasterea raspunsului imun.
  • participa in procesul de digestie a hidrocarbonatilor (in special), al lipidelor, al proteinelor.
  • participa la sinteza unor vitamine (in special cele din complexul B).
 Exercitarea efectului in mai multe directii :
  • rezistenta la germeni patogeni interni; efect de suport pe cresterea productiei de anticorpi; crearea unui mediu neprielnic pentru agentiinpatogeni; efect pe imunitatea sistemica.
  • modularea raspunsului imun sistemic:
    • regleaza/stimuleaza cresterea celulelor Th1 si Th2;
    • stimuleaza productia de cytokine; efect in raspunsul imun specific la antigen.
  • infectii cu Helicobacter pylori concurenta in colonizarea zonei intre tulpini; asimilarea lactozei; lactaza bacteriana actioneaza asupra lactozei intestinale.
  • efect anti-carcinogenic la nivelul colonului; activitate antimutagenica; modifica crestereamicrobilor cu activitate carcinogenica; stimuleaza functia imuna si influenteaza concentratia sarurilor biliare.
  • alergii ; previne translocarea antigenului in circuitul sanguin.
  • infectii urogenitale ; prezinta afinitate la tractul urinar si la vagin inhiba producerea de H2O2.
  • cresteri excesive in intestin; bacilul lactic scade nivelul de metaboliti toxici; caracter antibacterian.
  • boli cardiovasculare ;interfereaza asimilarea colesterolului; efect antioxidant; modifica activitatea enzimelor hidrolitice.
  • hipertensiune arteriala; peptidazele bacteriene actioneaza pe proteinele lactice ca rezultat al tripeptidelor antihipertensive. componentele peretelui celular actioneaza ca inhibitori de tip ACE.
  • encefalopatia cirotica; inhiba flora producatoare de ureaza.

inchide


GynieL | Conceptul probiotic

3.Indicatiile probioticelor

Principala indicatie (dovedita de majoritatea studiilor clinice efectuate) este diareea, si in special:

  • diareea post antibioterapie
  • diareea de calatorie
  • diareea produsa de rotavirusuri

 

Multe antibiotice scad nivelul de lactobacili si bifidobacterii afectand echilibrul intestinal si determina multiplicarea si colonizarea peretelui intestinal cu bacterii patogene rezistente de tip Clostridium difficile, germeni implicati in producerea diareei post antibioterapie si a unor forme de colita. Aceasta tulburare acompaniaza frecvent dezordini anatomice, stricturi fiziopatologice si chirurgical create ce provoaca sindrom subocluziv, ce se trateaza de obicei cu antibiotice.

Populatia ce calatoreste se expune in proportie de 50% riscului diareei ce poate aparea in timpul acestor deplasari.

BDA (boala diareica acuta) – principala cauza de deces la copii in tarile in curs de dezvoltare. In tarile dezvoltate aceasta este comuna la copiii mici, dar rar fatala. Principala sa etiologie o reprezinta rotavirusurile.

Alergii atopice – interactiunea dintre bacteriile intestinale si producerea diversilor factori imunitari la acest nivel explica aparitia bolilor alergice in cazul disparitiei efectului de bariera. Apar astfel dermatite atopice (denumite si eczeme atopice sau eczeme infantile) ce afecteaza 10 – 20% din populatia infantila.

 Cercetatorii verifica daca probioticele pot opri acesti agenti negativi din start si/sau sa le suprime cresterea si activitatea in afectiuni ca:
  • diareea infectioasa
  • diaree asociata antibioterapiei (in special la cele cu spectru larg)
  • diareea de calatorie
  • diaree produsa de rotavirusuri
  • sindromul intestinului iritabil / constipatii
  • boala intestinala inflamatorie (colita ulcerativa, boala Crohn)
  • infectii cu Helicobacter pylori (H. pylori), bacterie care in cauzeaza  ulcer si multe tipuri de inflamatie cronica digestiva
  • caria dentara si boala periodontala
  • infectii digestive si respiratorii ale copiilor
  • infectii ale pielii
  • stimularea raspunsului imun deficitar
  • eczeme atopice (in special la copii)
  • sindrom de malabsorbtie de lactoza
  • infectii de tract urogenital
  • cancer de tract gastro-intestinal
  • scaderea colesterolului seric

inchide


GynieL | Conceptul probiotic

Intelegerea stiintifica a probioticelor si a potentialului lor de prevenire si tratament a unor afectiuni sunt inca intr-un stadiu incipient dar avanseaza rapid. In noiembrie 2005, o conferinta subventionata de Centrul National de Medicina alternativa si Complementara si tinuta de Societatea Americana de Microbiologie au dezbatut acest subiect.
Conform raportului conferintei, unele intrebuintari ale probioticelor in care exista dovezi incurajatoare din studiul diferitelor formule probiotice sunt cele amintite mai sus.

 Alte arii de interes pentru cercetatorii in probiotice sunt:
  • Ce se intampla la nivel molecular cu bacteriile in sine si cum pot ele interactiona cu organismul (cum este cazul intestinului si bacteriilor sale) pentru preventia si tratamentul bolilor. Cercetarile avansate in tehnologie si medicina creaza posibilitatea de a studia aceste arii mult mai bine decat in trecut.
  • Probleme de calitate. De exemplu, ce se intampla cand bacteriile probiotice sunt tratate sau adaugate in mancare – este abilitatea lor de a supravietui, de a se inmulti si de a avea un efect terapeutic alterata?.
  • Potentialul probioticelor de a ajuta in cazul problemei cu rezistenta antibioticelor din intestin.
  • Daca pot preveni bacteriile rele de a trece prin piele sau membranele mucoase si a calatori prin corp (cum se poate intampla in arsuri, soc, trauma si imunitate scazuta).

inchide


GynieL | Conceptul probiotic

4.Rolul probioticelor in afectiunile urogenitale

Infectiile urogenitale sunt un motiv major pentru care femeile apeleaza la medicul de familie care apoi le indruma catre specialistul gastroenterolog, ginecolog, urolog sau infectionist. 
Asocierea intre flora vaginala anormala si riscul crescut de boli cu transmitere sexuala, infectii vaginale sau cistite sau o rata crescuta a nasterii premature arata necesitatea de a intelege si manageria mai bine sanatatea urogenitala. 
Conceptul de probiotic a aparut cand s-a realizat ca oamenii sunt colonizati cu microbi de la nastere si ca aceste organisme confera un beneficiu pentru sanatate, tulpinile probiotice dovedindu-se deja eficiente in preventia diareei si avand un potential ridicat in prevenirea si tratamentul tonsilitei, cariilor, calculilor renali si infectiilor respiratorii. 
Vom orienta si aceentua discutia asupra folosirii probioticelor in mentinerea sanatatii vaginale si vezicale feminine si ca o alternativa terapeutica pentru vaginoza bacteriana recurenta, infectii urinare, candidoze si boli cu transmitere sexuala.

 Incidenta patologiei urogenitale
Se pare ca infectiile urinare sunt privite cu o oarecare apatie de catre sistemul sanitar international, industrie, si chiar multi dintre clinicieni. Global, este estimat ca 1 miliard de femei sufera de infectii vaginale sau urinare anual, cu o crestere a ratei de candidoza in Brazilia, a vaginozei bacteriene in Statele Unite si Indonezia, a HIV-ului in Africa. Aceste infectii urogenitale acute si cronice, pot altera semnificativ calitatea vietii femeii, desi un singur studiu a investigat (si confirmat) acest aspect. Infectiile persistente, cum este cazul vaginozei bacteriene , pot conduce, invariabil la cresterea riscului de nastere prematura.
Totusi, pentru majoritatea efectelor adverse asupra sanatatii si cheltuielile materiale aferente crescute, optiunile terapeutice pentru tratamentul si preventia infectiilor urogenitale au ramans neschimbate de ani de zile. Medicatia antibiotica si antifungica ramane tratamentul principal, in ciuda efectelor secundare bine documentate ce variaza de la diaree, depresie, dureri de cap, insuficienta renala si suprainfectii. Mai mult, aceste terapii devin mai putin eficiente ca rezultat al rezistentei antimicrobiene; in cazul sarcinilor, antibioticele pot sau nu sa previna nasterea prematura odata ce vaginoza bacteriana a fost “vindecata”. 
Majoritatea cazurilor de vaginoza bacteriana, infectii urinare si candidoze au ca punct de plecare tractul gastrointestinal al gazdei, microbii ascensionand 4 – 5 cm de la anus, dovedind astfel ca tractul intestinal si cel urogenital sunt legate si ca sanatatea intestinala o influenteaza pe cea a vaginului si vezicii urinare.
La fiecare 15 secunde, un copil undeva in lume, moare datorita bolii diareice, si pana la 60 miliarde de cazuri de afectiuni gastrointestinale apar in fiecare an. Conceptul de a imbunatati apararea microbiana a gazdei folosind organismele probiotice are consecinte atat asupra intestinului cat si asupra vaginului.

inchide


 Vaginoza bacteriana – Prevalenta, adeseori nediagnosticata si invariabil recurenta
Prevalenta vaginozei bacteriene variaza in diferite regiuni ale lumii – de exemplu, 15 % in Brazilia rurala, 25 % intr-un grup de femei albe, canadiene, 27,4 % in Chicago, 29,9 % in Indonezia si pana la 85 % in unele populatii de prostituate. Unii factori, cum sunt dusul vaginal, rasa neagra, statusul socioeconomic scazut, duc la cresterea riscului de vaginoza bacteriana.
In aditie, rata mai crescuta de VB in randul populatiei negre ridica intrebarea daca nu cumva densitatatea de receptori ai celulelor gazdei, dieta sau alti factori joaca un rol important in alterarea microbiotei vaginale, crescand astfel riscul de infectie. 
Majoritatea femeilor nu sunt constiente de prezenta VB. Kiturile de auto-testare sunt disponibile dar nu foarte senzitive sau specifice. Un studiu longitudinal din Marea Britanie a demonstrat ca, in orice moment al ciclului menstrual, microflora vaginala poate fi “anormala”. Cand simptome ca durere, secretie vaginala, mancarime apar, multe femei le considera ca semne ale unei candidoze si se autotrateaza cu antifungice, cand de fapt sufera de VB. 
Aceasta eroare de diagnostic si tratament poate avea consecinte adverse. Tratamentul antimicrobian pentru VB este suboptim, cu unele rate de vindecare ce ajung sub 60 % la 1 luna dupa tratament si cresterea ulterioara a bacteriilor patogene in vagin. Forma comuna asimptomatica de VB a ridicat intrebarea daca nu cumva starea nu este nociva pentru gazda. Desi studii spefice nu exista pentru a raspunde la aceasta intrebare, cauzele majore de VB – si anume organismele aerobe si anaerobe gen Gardnerella, Prevotella si Escherichia Coli s-au dovedit toate a produce factori virulenti.

inchide


 Asocierea intre flora vaginala anormala si transmiterea HIV la femei
Numarul femeilor infectate HIV creste repede. In lume, aproximativ 50 % din adultii cu SIDA sunt femei. Conform datelor din 2001, proportia de femei intre 15 si 24 de ani cu HIV/SIDA era de 62 % in lume (si 67 % in Africa sub-sahariana). Factorii care contribuie la o mai mare transmitere printre femei si fete includ lipsa de acces la informatia medicala, lipsa puterii de negociere in intalnirile sexuale, violul, dependenta de barbati pentru venit, oportunitati educationale diminuate, folosirea scazuta a prezervativelor in randul barbatilor si varsta tanara la primul raport sexual (12 – 14 ani). 
Studiile au aratat de asemenea ca absenta sau depletia de lactobacili din vagin asociata cu cresterea patogenilor anaerobi ce cauzeaza VB rezulta intr-un risc semnificativ pentru HIV (ca si infectiile cu gonoree, chlamydia, herpes simplex). Prin mecanisme inca necunoscute, VB disloca lactobacilii, ridica pH-ul vaginal si creeaza un mediu propice in care patogenii supravietuiesc si pot infecta gazda.
 Rolul protector la microbiotei vaginale
Dupa menopauza, 25-30 % din femei inca au lactobacili prezenti, si acest numar creste pana la 60-100 % cu folosirea unei terapii de substitutie vaginala. Corespunzator, ratele de ITU si infectii vaginale cresc cu varsta si scad cu terapia de substitutie estrogenica.
Desi sexul vaginal si oral poate duce la infectii vaginale, multe cazuri de vaginita si ITU apar in urma ascensionarii microorganismelor proprii. Efectul net al ascensiunii microorganismelor “anormale” este dezvoltarea unui mediu vaginal in care lactobacilii apar in concentratii scazute sau sunt absenti si sunt inlocuiti de patogeni Gram pozitivi, Gram negativi sau fungi.
Implicatiile clinice ale distinctiei intre flora normala si anormala au fost notate cu mai mult de 30 de ani in urma in studii ale microflorei normale ce protejeaza gazda. Fluctuatiile intre un mediu vaginal normal si anormal (si potential patogen) a devenit mai recent centrul investigatiilor de specialitate. 
O analiza a microflorei vaginale de-a lungul ciclului menstrual a aratat ca numai 22 % din femei mentin o flora dominata de lactobacili, si, desi receptivitatea celulelor epiteliale fata de adeziunea lactobacililor creste cu varfurile nivelului de estrogen, nu este clar ce factori cauzeaza o alterare atat de dramatica a florei. Conceptul de rol protector al microflorei gasita in mod normal intr-un vagin sanatos, este baza de cercetare asupra aplicarii de bacterii benefice in vagin; rezultatele pozitive obtinute in studii recente orienteaza spre un viitor in care probioticele vor reprezenta o optiune pentru sanatatea vaginala.

inchide


 Recapitularea conceptului de probiotic
Conceptul de probiotice dateaza de mai bine de 100 de ani. Majoritatea cercetarilor s-au axat asupra beneficiilor intestinale ale bacteriilor ce produc acid lactic rezultand mai multe definitii pentru termenul “probiotic”. 
Recent, s-a conturat o definitie mai cuprinzatoare: “ microorganisme vii, care administrate in cantitati adecvate, confera un beneficiu asupra sanatatii gazdei”. Astfel se recunoaste folosirea probioticelor in afectiunile urogenitale. Un argument s-a stabilit a fi acela ca pacientii sa consume probiotice ca parte a dietei lor zilnice. 
Esenta acestui argument este acela ca dieta moderna este proiectata sa inhibe patogenii. Expunerea crescuta la agenti antimicrobieni si conservantii din mancare care afecteaza flora, imunitatea scazuta sau suboptima ce reduce abilitatea de a lupta cu infectiile, duc la recunoasterea rolului important pe care anumite bacterii (lactobacili, bifidobacterii si altele) il joaca in sanatate in acest trend ascendent al interesului in mancarurile cu probiotice.
In aceasta lumina, au aparut noi reguli pentru definirea precisa a ceea ce se asteapta de la un organism sau produs pentru a fi un probiotic de mare importanta. Aceste reguli au fost create dupa cererile natiunilor membru a Food and Agriculture Organization of the United Nations. Regulile sunt critice deoarece multe asa numite produse probiotice pe piata la ora actuala nu au fost aprobate, folosind metode acceptabile de a avea beneficii asupra sanatatii; astfel s-a dovedit ca unele contin fie organisme moarte sau specii ce difera fata de cele trecute pe etichete. 
Mai mult, unele companii de marketing mai putin credibile fac reclama incorecta in materialele publicitare, inclusiv in continutul postat pe internet. Ca un rezultat, conceptului de probiotic i-a lipsit credibilitatea in comunitatea medicala si multi consumatori si-au procurat si folosit produse de neincredere. 
Studiile cinice riguroase schimba insa perceptiile din comunitatea medicala despre probiotice (de exemplu un program recent Medscape Medical News CME a evaluat siguranta si tolerabilitatea probioticelor adaugate la formula de lapte praf pentru copii).
Urmatoarele tulpini de probiotice sunt usor de procurat in SUA si Europa: L. Casei, L. Acidophilus, L. Reuteri, L. Plantarum

inchide


.
Probioticele pentru sanatatea vaginala si a vezicii urinare
Dupa introducerea in comert a L. casei Shirota (Yakult) in Japonia in 1930, urmatoarele tulpini de probiotice descoperite si studiate excesiv au fost L. acidophilus NCFM (1970) pentru intestin si Lactobacilus Rhamnosus GR-1 si L. Fermentum RC-14 pentru tractul urogenital (1980 pana in 1985). De atunci, cateva grupuri de cercetare au incercat sa identifice candidati potriviti pentru colonizarea vaginala.
Selectia in vitro este folositoare pentru a invata mai mult despre microorganisme dar este insuficienta pentru a prezice eficienta la oameni. In aditie, doar demonstrand absenta lactobacililor asociata cu afectiunea, nu semnifica ca aplicarea lor vaginal va preveni sau trata aceea boala. Un factor cheie este daca o tulpina colonizeaza suficient de mult (ca perioada) pentru a aduce beneficii de sanatate gazdei. Adeziunea si colonizarea epiteliului vaginal de catre tulpini pentru zile sau saptamani poate fi necesara. Totusi, colonizarea pe termen lung pentru luni sau ani de zile poate sa nu fie necesara daca lactobacilii proprii ai persoanei recolonizeaza sau terapia externa este re-administrata. 
Unii cercetatori nu au acordat atentie acestui aspect si au testat tulpini de lactobacili care nu sunt in mod particular potrivite pentru mediul vaginal. Astfel, in mod nesurprinzator, aceste tulpini nu au avut nici un impact clinic asupra recurentei sau infectiei. Altii au lansat produse pe piata cu o minima verificare clinica a eficientei unei anumite tulpini. Desi aceste tulpini pot arata o oarecare eficienta in ameliorarea unor simptome si in final sa reprezinte o optiune valoroasa de tratament, publicarea datelor ce sprijina eficienta va creste credibilitatea si acceptarea de catre lumea medicala si consumatori. Insertia de lactobacili in vagin folosind pesare sau capsule reprezinta un mod eficient de a imbogati continutul florei vaginale si de a inhiba unii patogeni sau de le reduce abilitatea de dominare. Se pare ca acest lucru se aplica in cazul vaginozei bacteriene (VB) si a posibililor agenti patogeni ai ITU, dar nu exista dovezi consistente ale eficientei impotriva vaginitelor fungice (ramane de dovedit efectul unor tulpini gen GR-1 si RC-14 pentru a inhiba cresterea candidozica si adeziunea). Lactobacilii uscati folositi in supozitoarele vaginale par a fi capabili sa se hidrateze din capsula si interfera cu organisme patogene. Folosirea de preparate de baza de lapte poate fi deasemenea eficienta dar complianta poate reprezenta o problema pentru unele femei din cauza nevoii de a retine fluidul cu un tampon. Dozajul oral se pare ca necesita 109 bacterii viabile odata sau de doua ori pe saptamana, desi un protocol zilnic pentru 3 zile (once-per-day) poate fi necesar initial pentru a disloca biofilme mari de patogeni din tractul urogenital.
Majoritatea microflorei urogenitale are ca punct de plecare intestinul si ascensioneaza prin rect. Studiile au aratat ca ingestia orala de Lactobacilus Rhamnosus GR-1 si L. Fermentum RC-14 poate modifica flora vaginala. Inr-un studiu randomizat, dublu-orb, controlat placebo pe 64 de femei, ingestia orala de L> Rhmanosus GR-1 si L. Fermentum RC-14 a dus la o cantitate scazute de fungi si mai putin coliformi in vagin. Lamele vaginale (orb) au fost trimise catre un laborator independent si cultivate. 
Culturile au relevat semnificativ mai multi lactobacili si mai putini fungi si coliformi in grupul tratat cu lactobacili, in timp ce lamele obtinute de la femeile tratate cu placebo au aratat o crestere semnificativa a fungilor si coliformilor, probabil explicand de ce flora vaginala este atat de obisnuit “anormala”. 
Administrarea organismelor probiotice a normalizat chiar flora in unele cazuri de vaginoza bacteriana, crescand fezabilitatea pentru un studiu asupra administrarii pe termen lung la gravide si la cele susceptibile la VB si ITU. Abilitatea acestor organisme de a disloca alte organisme a fost demonstrata in vitro. Sunt necesare noi studii pentru a determina daca populatia sanatoasa si cea predispusa la infectii urogenitale recurente beneficiaza de folosirea zilnica de probiotice uscate cum sunt Lactobacilus Rhamnosus GG, ce este cea mai documentata clinic tulpina probiotica pentru sanatatea intestinului si este disponibila in USA. 
Un studiu ce a folosit aceasta tulpina in laptele fermentat a sugerat unele reduceri in infectiile de tract urinar. Potentialul probioticelor intestinale de a influenta vezica urinara si sanatatea vaginala printr-o modulare imuna nu a fost pe deplin explorata, dar un studiu folosind L. casei shirota sugereaza ca are potential de a reduce recurenta cancerului de vezica urinara.
Interactiunile dintre microbi si suprafata mucoasei vaginale ramane sa fie elucidata. Se presupune ca efectele antivirale, antifungice si antibacteriene dovedite in vitro apar de asemenea si in vivo, dar sunt necesare studii pentru a verifica aceasta ipoteza. Populatia consuma bacterii si ADN bacterian zilnic, dar totusi rata inflamatiilor intestinale este in crestere. 
Mecanismele actuale de actiune a probioticelor in vagin nu au fost clar dovedite si sunt probabil multifactoriale. Producerea de acid lactic, bacteriocine, si peroxid de hidrogen par a fi importante, dar aceste substante nu au fost masurate la femeile sanatoase si comparate cu cele obtinute de la femei imediat inainte si in timpul vaginozei bacteriene sau a unei infectii urinare. Modularea imunitatii este un alt mecanism plauzibil –de exemplu in VB, nivelul de IL-1 si IL-8 este ridicat comparativ cu nivelul gasit in vaginul sanatos (dominat de lactobacili). 
S-a demonstrat ca lactobacilii produc biosurfactanti si proteine ce se leaga de colagen si inhiba adeziunea patogena si, pana la un anumit nivel, disloca patogenii. Astfel, s-ar putea explica de ce mucoasa vaginala dominata de lactobacili – dar care are o mare suprafata neacoperita de acestia poate fi mai putin receptiva la patogeni. 
Printre produsele ce contin Lactobacili, s-au descoperit si molecule “cell signaling” ce pot scadea virulenta patogenilor (nepublicat inca). Se pare ca comunicarea “cell-to-cell” reprezinta un alt mecanism probabil de actiune. Aceasta comunicare poate de asemenea sa implice producerea de mucus ce actioneaza ca o bariera impotriva patogenilor, sau semnalizarea producerii de citokine antiinflamatorii. Cum poate o flora normala sa devina sensibila la VB este inca un mister. Probabil ca turnoverul celulelor epiteliale este implicat, expunand noi suprafate patogenilor, sau poate ascensiunea patogenilor de la nivelul anusului devine atat de intensa incat mediul se schimba si patogenii predomina datorita multiplicarii rapide. 
Este nevoie de mai multe cercetari in aceasta privinta. Conceptul de a folosi bacterii non-viabile ca un vaccin in vagin a fost de asemenea explorat intr-un studiu in care combinatia de antigene de la diferiti uropatogeni a fost testata pentru abilitatile de a reduce riscul de ITU recurente. Rezultatele sunt incurajatoare, dar, din noi, este nevoie de mai multe cercetari pentru a confirma rezultatele si pentru a elucida mecanismele implicate. Pare putin probabil ca patogenii morti dintr-un vaccin sa induca protectie imuna cand patogenii vii, prezenti in vagin in numar mare la pacientii cu ITU recurente nu reusesc. 
Excluderea competitiva pare de asemenea putin probabila, pentru ca, desi patogenii morti pot interfera cu adeziunea celor vii, efectul nu poate dura, deoarece componentele vaccinului s-ar degrada sau ar fi eliminate. Vaccinul care interfera specific cu adeziunea, cum este fimbria tip 1 a E.Coli pot avea un oarecare succes. 
In diagnosticul mediului vaginal anormal, o lama vaginala folosind coloratia Gram este suficienta pentru determinarea, cu o suficienta incredere, a gradului in care vaginul contine sau are un numar scazut de lactobacili. Prezenta dominanta de tulpini Gram negative, fungi sau coci Gram pozitivi este sugestiva pentru o stare potential infectioasa sau infectioasa. La multe femei, acest dezechilibru pare a se corecta singur din motive necunoscute, dar la altele o afectiune asimptomatica poate evolua spre una simptomatica ce va necesita tratament. Coloratia Gram poate de asemenea sa indice daca un pacient poate avea VB sau candidoza.
Antibioticul sau antifungicul prescris ca tratament trebuie sa aiba efecte adverse limitate ca timp asupra intestinului si microflorei vaginale. Asemenea agenti ca nitrofurantoina si unele noi clase de macrolide si cefalosporine pot sa nu induca o vaginita candidozica, o conditie ce a fost mult timp asociata cu eradicarea antibiotica a microflorei endogene.

inchide


5.Efecte secundare si precautii in administrare

Unele microorganisme au un lung istoric de folosire ca probiotice fara a cauza boli. Siguranta probioticelor nu a fost studiata totusi profund stiintific. Mai multe informatii sunt necesare privind siguranta lor in special pentru pentru copii, batrani si oamenii cu sistemul imun compromis.
Efectele secundare ale probioticelor, daca apar, tind sa fie usoare si digestive (cum ar fi gazele sau balonarea). Au fost insa foarte rar observate si efecte mai serioase la oameni.

Probioticele pot, teoretic, cauza infectii ce trebuie tratate cu antibiotice, in special la oameni cu alte afectiuni. De asemenea ele pot cauza activitati metabolice inadecvate: hiperstimulare a sistemului imun sau transfer genetic (insertie de material genetic in celule). Produsele probiotice luate oral ca supliment dietar sunt fabricate si tratate ca suplimente si nu ca medicamente.

De luat in considerare:

  • Nici o terapie alternativa nu trebuie sa inlocuiasca o terapie medicamentoasa conventionala sau sa intarzie instituirea unui tratament.
  • Efectele unei tulpini de probiotice nu se aplica tuturor tipurilor existente, nici chiar pentru diferite cantitati de prepare ale aceleiasi tulpini.
  • Daca folositi un produs probiotic si experimentati efecte neplacute, luati legatura cu medicul.
Candida - Blog articole si informatii in domeniu

 

» » Inapoi

Contact Info
Hyllan Pharma Company
Office Address Phoenicia Business Center, str Turturelelor 11, 2nd floor, sector 3,
Bucharest, ROMANIA.
Tel: +40 (21) 425.55.66



Web: www.hyllan.ro
E-mail: office@hyllan.eu

facebook  

Info


GynieL | Conceptul probiotic

GynieL | Conceptul probiotic

GynieL | Conceptul probiotic
Lactobacilus Rhamnosus si Lactobacilus reuteri versus Candidoza genitala